Rezultatele chestionarului

Cat de mult sunteti interesat de istoria orasului Focsani?

Cat de mult v-ati documentat in ultima perioada despre orasului dumnevoastra?

Sunteti multumit de parcursul istoric al orasului dumneavoastra?

Ati vizitat in ultimul an vreun monument reprezentativ al orasului?

Exista un aspect istoric important al orasului care v-a fascinat in mod deosebit?

Ar trebui accentuat rolul istoric orasului Focsani in mass-media locala?

V-ati implica intr-o campanie de promovare a istoriei orasului dumneavoastra?

Cat de multe informatii despre momentul 1859 stiti?

Cat de multe informatii despre rolul orasului Focsani in cadrul momentulul 1859 stiti?

Exista vreun aspect vizavi de istoria orasului Focsani pe care ati vrea sa-l schimbati?

Stiti unde se afla obeliscul?

Stiti unde se afla borna de hotar?

Stiti unde se afla muzeul de Istorie al orasului?

Stiti unde se afla Colegiul National "Unirea"?

Stiti pe unde trecea Milcovul inainte de schimbarea cursului sau?

Mai recent...

Perioada dintre Unire si castigarea independentei cunoaste o mare inflorire. In 1866 se construieste Gimnaziul, astazi Colegiul National Unirea, in anul 1867 Spitalul judetean si comunal, in anul 1873 Gradina Publica. Sfarsitul sec. al XIX- lea si inceputul secolului al XX- lea cunoaste aceeasi dezvoltare infloritoare astfel ca, se infiinteaza Societatea Filarmonica denumita simbolic Doina Vrancei , Biblioteca Publica , Teatrul Mr. Gh. Pastia inaugurat in 1913, Palatul de Justitie.

La 8 septembrie 1917 se semneaza, la Focsani, armistitiul intre reprezentantii Armatei Romane si cei ai Puterii Centrale.
Intre cele doua razboaie mondiale se continua procesul de dezvoltare a orasului Focsani prin construirea unei uzine electrice, Ateneului Popular, cladirea Bancii Nationale, Palatul Telefoanelor; se imbunatateste reteaua de alimentare cu apa si reteaua stradala, se construieste Mausoleul Eroilor intre anii 1924 - 1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanti .

Dupa anul 1950, se inregistreaza un rapid proces de industrializare cu implicatii directe in procesul de crestere economica, migrarea populatiei catre mediul urban si, implicit, in structura urbana a localitatii:
apar primele cartiere de blocuri de locuinte (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orasului)
se prefigureaza zona industriala care se va dezvolta treptat
s-au construit Fabrica de Confectii , Combinatul de prelucrare a lemnului , Intreprinderea de scule si elemente hidraulice, Intreprinderea de aparataj electric , intreprinderi de producere, prelucrare si valorificare a vinului, Intreprinderea de prelucrare mase plastice, Intreprinderea de vase emailate, Intreprinderea metalurgica, unitati apartinand industriei usoare, precum si intreprinderi din industria alimentara.


Orasul Focsani a devenit municipiu, resedinta a judetului Vrancea, odata cu noua impartire administrativ - teritoriala a Romaniei din anul 1968.

O mică relatare

Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Despre momentul 1859

Focşanii - oraş prin excelenţă negustoresc - a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două - Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni - de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. "La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii 'Timpuri de Marire'. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă".

O mica istorie a orasului Focsani

-Asanache Eros-Adrian

-Gheorghita Denisa-Simona

-Dochioiu Teodora

-Joghiu Angelo Eduard

-Ungureanu Ionut Robert

Primul document în care se vorbește despre existența Focșanilor este emis de către domnul Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea. Hrisovul, scris, în luna ianuarie 1575, se referă la o luptă purtată în 1572, an din care se poate vorbi despre Focșani, pe baze documentare. Denumit în multe scrieri „Orașul de pe Milcov”, râul pe care voievodul Ștefan cel Marea stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept „orașul Unirii”. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familiei Focșa, „moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”.

Pentru că Focșanii se găseau chiar pe granița ce despărțea Moldova de Țara Românească, cu timpul au apărut două orașe cu același nume: Focșanii Valahiei și Focșanii Moldovei. Pe Ia anul 1641, un călător străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, „aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”. Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată.



La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală între Moldova și Țara Românească, Focșaniul pierzând astfel funcția de vamă. După alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza în ambele Principate, acesta a dat un decret, la 10 iulie 1862, care legifera că „ambele părți ale orașului Focșani de dincoace și dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi residența județului Putna”. Între anii 1859 și 1862, la Focșani a funcționat Comisia Centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate, Curtea de Casație pentru două Prefecturi (Putna și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității.